miercuri, 15 februarie 2012

Prizonier..


Prizonier al propriei rațiuni
Adâncit în atâtea deșertăciuni
Nu mai ai timp de rugăciuni
Te pierzi în minciuni..
 
Te vezi fără scăpare
Fugi de salvare
Credința ta moare
Te-ndrepti spre altă cărare
 
Slujire .. mijlocire .. e-un termen exclus
Ești doar un alt om, un altfel de supus
Ai uitat de standardele de sus
Ai uitat de Iisus ..de vorbele ce ți le-a spus..

Ganduri si fapte ..



 Iubirea, dorința și faptele s-au dus 
 Și o ploaie fierbinte de gânduri s-a scurs 
 Pe covorul moale ce își pierde forma 
 Se amestecă culori ce își pierd urma 
  
 Omul are fragmente de vise deșarte 
 Luptă pentru a deveni întreg, de a fi aparte 
 Dar oare câți rezistă luptând până la moarte 
 În viața aceasta cu orice fel de șoapte? 
  
 Ne adunăm gânduri și vrem să facem fapte 
 Unele sfinte altele ce duc la moarte 
 Dar binele mereu cine îl poate face? 
 Poate doar cei care țintesc departe .. 
  
 Viața este tristă fara€™ o speranță vie 
 Și omul caută scăpare .. găsește demagogie 
 Se scufundă în durere și-n mai multă sclavie 
 Dar oare știe de salvare? Știe cine avea să-nvie? 
  
 Noi credem într-un Dumnezeu, și-n singurul Fiu 
 În Sfântul Duh ce e mereu în noi viu 
 Dar câți la El aleargă? Câți din acest pustiu? 
 Mulți se-ntorc cu spatele și pleacă căci nu știu.. 
  
 Lucrurile se schimbă și noi odată cu ele 
 Mulți se încred în tăria lor, alții în izmene 
 Dar ei nu pot vedea că sunt ca și nisipul 
 Care-i purtat de valuri ..se scurge timpul!! 
  
 Totul este atât de trecător 
 Astăzi sunt, iar mâine s-ar putea să mor 
 Unde voi merge, e-o simplă întrebare 
 Cum vei ajunge acolo, e-o adevărată provocare .. 
  
 Acum totul se rezumă 
 Căci moartea Sa nu a fost o glumă 
 A fost salvarea ta pentru o viață bună, 
 A fost dorința Lui să nu fii o legumă.