miercuri, 15 februarie 2012
Prizonier..
Prizonier al propriei rațiuni
Adâncit în atâtea deșertăciuni
Nu mai ai timp de rugăciuni
Te pierzi în minciuni..
Te vezi fără scăpare
Fugi de salvare
Credința ta moare
Te-ndrepti spre altă cărare
Slujire .. mijlocire .. e-un termen exclus
Ești doar un alt om, un altfel de supus
Ai uitat de standardele de sus
Ai uitat de Iisus ..de vorbele ce ți le-a spus..
Ganduri si fapte ..
Iubirea, dorința și faptele s-au dus
Și o ploaie fierbinte de gânduri s-a scurs
Pe covorul moale ce își pierde forma
Se amestecă culori ce își pierd urma
Omul are fragmente de vise deșarte
Luptă pentru a deveni întreg, de a fi aparte
Dar oare câți rezistă luptând până la moarte
În viața aceasta cu orice fel de șoapte?
Ne adunăm gânduri și vrem să facem fapte
Unele sfinte altele ce duc la moarte
Dar binele mereu cine îl poate face?
Poate doar cei care țintesc departe ..
Viața este tristă fara o speranță vie
Și omul caută scăpare .. găsește demagogie
Se scufundă în durere și-n mai multă sclavie
Dar oare știe de salvare? Știe cine avea să-nvie?
Noi credem într-un Dumnezeu, și-n singurul Fiu
În Sfântul Duh ce e mereu în noi viu
Dar câți la El aleargă? Câți din acest pustiu?
Mulți se-ntorc cu spatele și pleacă căci nu știu..
Lucrurile se schimbă și noi odată cu ele
Mulți se încred în tăria lor, alții în izmene
Dar ei nu pot vedea că sunt ca și nisipul
Care-i purtat de valuri ..se scurge timpul!!
Totul este atât de trecător
Astăzi sunt, iar mâine s-ar putea să mor
Unde voi merge, e-o simplă întrebare
Cum vei ajunge acolo, e-o adevărată provocare ..
Acum totul se rezumă
Căci moartea Sa nu a fost o glumă
A fost salvarea ta pentru o viață bună,
A fost dorința Lui să nu fii o legumă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)